Adrian Năstase (n. 22 iunie 1950, Bucureşti) a fost prim-ministru al României între anii 2000-2004, iar în perioada 2005-2006 a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte executiv al PSD. A fost nevoit să renunţe la aceste două funcţii la 15 martie 2006 în urma pierderii sprijinului politic din partea propriului partid. Este căsătorit cu Dana Năstase (fostă Miculescu), fiica liderului comunist Angelo Miculescu, şi are doi copii: Andrei şi Mihnea.

Adrian Năstase (2003)Absolvent al facultăţilor de Drept si Istorie-Filozofie de la Universitatea Bucureşti, a trecut pe rând prin mai multe funcţii, ca jurist, profesor, si preşedinte al diferitelor organizaţii care se ocupă cu dreptul şi relaţiile internaţionale. Între 1990-1992, a predat drept internaţional public la mai multe facultăţi bucureştene.

Ca autor s-a remarcat prin peste 150 de studii de Drept internaţional, publicate în reviste din ţară şi străinătate, fiind autorul şi a peste 140 de comunicări şi expuneri prezentate la întâlniri internaţionale, dintre care cele mai recente publicate sunt Ideea politică a Schimbării, Drept Economic Internaţional II, Umor parlamentar, România şi noua arhitectură mondială, Construcţia Europeană şi supremaţia Constituţiei, Tratatele României (1990-1997), Drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, Reglementări în dreptul internaţional, Batălia pentru Viitor, România-OTAN 2002, NATO Enlargement.

Activitate politică
1976 - 1989 Membru PCR, secretar al UTC.
1983 - Publică un studiu numit "Drepturile Omului, un concept retrograd" în care face apologia României comuniste ca ţară a "perfectei libertăţi" acuzând organizaţia Freedom House de "părtinire imperialistă". Năstase, 1983.
1989 - A participat la două conferinţe ale tineretului comunist, la Moscova în U.R.S.S. şi Phenian (Pyongyang) în Coreea de Nord, conferinţe la care a vorbit împotriva perestroicii. Goşu, 2004
9 iunie 1990 - 28 iunie 1990 - deputat FSN, Membru FSN (1990)
28 Iunie 1990 - 16 Octombrie 1991 Ministrul afacerilor externe în Guvernul Petre Roman
16 Octombrie 1991-19 Noiembrie 1992 Ministrul afacerilor externe în Guvernul Theodor Stolojan
1992-1996 - Preşedintele Camerei Deputaţilor; preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
1993-1997 - Presedinte executiv al Partidului Democraţiei Sociale din România, deputat PDSR;
1996 - Lider al Grupului parlamentar PDSR, decembrie;
1996 - Membru fondator al Adunării Internaţionale a Parlamentarilor de limbă franceză
1996 - Membru al Delegaţiei parlamentare din România la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
Membru al Comisiei parlamentare pentru probleme juridice şi drepturile omului
Membru al Comisiei pentru regulile de procedură
Membru al sub-comisiei pentru drepturile omului
Raportor al Comisiei parlamentare pentru probleme juridice şi drepturile omului în problema activităţii ilegale desfăşurate de sectele religioase
1996 - Vice-preşedinte al Camerei Deputatilor, membru al Biroului Permanent – asigura legătura Biroului Permanent cu următoarele comisii permanente: Comisia Juridică de Disciplină şi Imunităţi, Comisia pentru Politică Externă, Comisia pentru Culte, Arte şi Mijloace de informare în masa
1997 - Prim-Vicepreşedinte al Partidului Democraţiei Sociale din România;
Decembrie 2000 - Prim-Vicepreşedinte al PDSR, Preşedinte interimar al PDSR;
28 Decembrie 2000 - 21 Decembrie 2004 Prim Ministru în Guvernul Adrian Năstase
19 ianuarie 2001 - ales Preşedinte al PDSR;
16 iunie 2001 – ales Preşedinte al Partidului Social Democrat
28 noiembrie, 12 decembrie 2004 - candidează din partea PSD în cadrul alegerilor prezidenţiale; pierde în turul al doilea în faţa lui Traian Băsescu
22 aprilie 2005 - pierde locul de preşedinte PSD prin necandidare în faţa lui Mircea Geoană. Este ales preşedinte executiv al partidului.
2005-2006 - urmărit penal pentru fapte de corupţie, este forţat să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi să se autosuspende din funcţia de preşedinte executiv al partidului.

Acuzaţii de corupţie
În timpul mandatului său de patru ani, mai mulţi miniştri au demisionat : Rodica Stănoiu, Şerban Mihăilescu, Mircea Beuran şi Hildegard Puwak, unii dintre ei fiind acuzati de corupţie. Însă nici Adrian Năstase nu a fost lipsit de acuzaţii, printre acestea numărându-se cumpărarea in 1998 de la Gabriel Bivolaru (prin intermediari) în schimbul a 11.000 dolari a unui teren de 700 m² în centrul Bucureştiului, la un preţ de 25 de ori mai mic decât cel estimat. După aceea, o companie deţinută de Adrian Năstase a construit pe acest teren un bloc cu apartamente de lux. Din investigaţia realizată de procurorul general al Parchetului Naţional Anti-corupţie, Ioan Amariei, a rezultat însă că "terenul era o groapă de gunoi şi preţul plătit este chiar mai mare decât face terenul", aceasta fiind în contradicţie cu estimările unor agenţii imobiliare.

In 31 mai 2007 , a fost trimis în judecată de catre DNA pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită.